promovarea bisericii din cincu

Proiect privind
promovarea in circuitul turistic al bisericii fortificate de la Cincu

In contextul actual in care se vorbeste tot mai mult despre Transilvania, despre frumusetile locului, facandu-se comparatii cu alte zone turistice ale Europei, cred ca este timpul sa punem in valoare ceea ce am mostenit. Chiar daca din pacate majoritatea populatiei germane din Transilvania a parasit tara dupa Revolutia din 1989, iar golurile lasate de ei sunt irecuperabile, noi cei ramasi aici avem datoria de a pastra si a promova ceea ce a mai ramas dintr-o istorie lunga de 800 de ani.
Printul Charles, mostenitorul coroanei britanice descrie frumusetile acestor pamanturi dar vorbeste si despre bogatiile culturale.
In ultimele documentare aparute despre Transilvania acesta povesteste cum, inca de la prima sa vizita aici in 1997, a fost fascinat de aceasta "parte magica a lumii, ascunsa in estul Europei".

"Daca aceste locuri dispar, nu o sa fie o tragedie doar pentru locuitorii din Transilvania, ci si o pierdere pentru intreaga umanitate", spune Printul Charles, in incheierea mesajului sau.
http://stirileprotv.ro/exclusiv/exclusiv-online/printul-charles-face-reclama-transilvaniei-gratuit-in-sua-video.html
 "Ceea ce este minunat în Transilvania este această relaţie unică dintre om şi mediul înconjurător. Acest lucru lipseşte din societatea noastră (din Marea Britanie). Oamenii tânjesc după un anumit sentiment al apartenenţei, al identităţii şi al semnificaţiilor.
Personal m-am gandit la biserica din Cincu pentru ca in primul rand am vizitat-o si apoi pentru ca este una dintre cele mai mari bazilici romanice existente intr-o asezare de sat săsesc, construită în prima jumătate a sec. al XIII-lea.
Propun un circuit turistic pe ruta Sibiu, Avrig, Carta, Fagaras, Cincu si retur.
Pentru inceput initiativa organizarii unei fundatii care sa se ocupe cu promovarea turismului in zona ar fi binevenita, apoi ar fi necesara instruirea unui ghid  care sa insoteasca grupul de turisti pe tot parcursul deplasarii.
Vizitarea obietivelor turistice ar putea fi completata prin servirea mesei cu bucatele traditionale ale locului  - asta mai ales in locatiile mai mici, gen Cincu unde sunt putine obiective turistice de vizitat iar pe de alta parte lipsesc cladirile unde ar putea fi amenajat un spatiu expozitional.
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului s-ar putea implica si el mai cu spor in promovarea valorilor traditionale locale prin acordarea de fonduri si facilitati asociatiilor sau persoanelor din mediul rural care s-ar ocupa cu asemenea proiecte.

PROPUNERE - circuit turistic pe ruta Sibiu, Avrig, Carta, Fagaras, Cincu



Plecare din Sibiu dimineata; prima oprire la Avrig unde se viziteaza palatul de vara al baronului Samuel von Brukenthal

Constructia a fost inceputa in 1760 de catre baronul Samuel von Brukenthal, apoi luata in arenda in 1761 de catre baronul von Buccow care o amenajeaza ca un castel cu gradina in stil baroc si cu fazanerie.
Buccow moare in 1764 iar castelul este finalizat de Brukenthal.
Palatul era compus dintr-o cladirea principala cu 2 etaje, 2 aripi laterale, o galerie de 212 tablouri si 129 gravuri in arama, gradina italiano-franceza, gradina englezeasca si o orangerie cu sere. 

http://www.welcometoromania.ro/E68_Sibiu_Brasov/E68_Sibiu_Brasov_Avrig_Palat_r.htm 


http://cristinaniculae.blogspot.com/2010/05/amintiri-dintr-o-lume-de-mult-apusa.html

La Avrig se poate servi masa la restaurantul Balada.
http://www.turistinfo.ro/avrig/restaurante-avrig/balada-u632.html


Adresa: Avrig, (32 Km de Sibiu)
Telefon: 0723 501 464, 0744 586 720, 0744 685 803 ( Maria Nita)



Urmeaza plecarea spre Carta unde se viziteaza fosta manastire cisterciana





Atestata in 1202; astazi se pastreaza numai corul folosit ca biserica si latura de est. Detalii deosebit de valoroase: portaluri, ancadramente de ferestre, coloane inmanunchiate si nise in stil cistercian.
Incendiata de tatari in 1241-1242, a fost reconstruita in piatra catre 1250, fiind primul monument al goticului timpuriu in Transilvania. De plan bazilical cu trei nave (in sistem legat) si transept, biserica este prevazuta cu un cor dreptunghiular si absida pentagonala de asemenea cu cite doua capele patrate pe laturile estice ale bratelor transeptului. Nervurile masive, capitelele decorate cu crosete, ferestrele circulare polilobe, ca si alte elemente de morfologie decorativa, indica prezenta unui santier custercian care ulterior a exercitat o puternica influenta asupra arhitecturii din sud-estul Transilvaniei (Bartolomeu-Brasov-Prejmer-Sebes-etc) cu aceleasi caracteristici stilistice, erau pe latura sudica. Avariata de turci in anii 1421 si 1432, minastirea a fost desfiintata de Matei Corvin in anul 1474. In prezent corul si absida folosesc ca biserica a parohiei evanghelice din localitate.Biserica evanghelica este un vast complex cistercian din care se mai pasteaza intact doar corul, starea de ruina avansata impiedicind datarea complexului. Un detaliu de o calitate exceptionala este discul usor concav, aflat in centrul cheii de bolta, unde se afla capul Mariei incoronat sub aspectul reginei ceresti. Datarea cheii de bolta s-a facut catre mijlocul sec. XIII-lea, curind dupa invazia tatara de la 1241, cind santierul cistercian a cunoscut o faza hotaritoare, caruia i se atribuie si zidirea in piatra a manastirii.
In fosta nava centrala a bisericii ale carei bolti sunt prabusite, a fost organizat un cimitir al soldatilor germani cazuti in luptele din sept-oct 1916 in Batalia Sibiului.
Tratarea plastica constituie un caz unic in plastica goticului transilvanean din faza cisterciana.
http://www.patzinakia.com/MONUMENTA/CARTA/

plecare spre Fagaras
Cu o mica deviere de la drumul spre Fagaras, la Sambata de Sus se poate practica echitatie ptr doritori
Dupa sosirea in orasul Fagaras se poate vizita Muzeul Cetatii Fagarasului





1 Iunie - 30 Septembrie
Luni Inchis
Marti - Vineri 800 - 1800
Sambata,Duminica 800 - 1600
1 Octombrie - 30 Mai
Luni Inchis
Marti - Duminica 800 - 1800
Tarife Intrare
Adulti 5 RON
Elevi,studenti,pensionari 2 RON
Permis Foto 10 RON
Permis Video 20 RON
Ghid Individual 10 RON
Telefon de contact Cetatea Fagaras: 0268 211862
 http://www.info-fagaras.ro/cetatea_fagarasului.phpCetatea Fagarasului a fost ridicata in anul 1310 de Ladislau Apo chiar in centrul orasului
Avand initial un rol strategic, Cetatea si domeniile inconjuratoare au intrat in 1526 in stapanirea voievodului Transilvaniei Stefan Mailath. Condusi de Mustafa Pasa, turcii o ataca in 1541 si, atragandu-l intr-o cursa, il fac prizonier pe voievod. Inchis in faimoasa inchisoare "Yedicule" (7 turnuri), el avea sa moara dupa 10 ani, fara sa-si fi putut capata libertatea.
In 1599 si-a facut intrarea in cetate Mihai Viteazul. Batrana cetate i-a ramas credincioasa voievodului si in zilele grele ale razvratirii nobilimii, dandu-i adapost lui si familiei sale; bustul Doamnei Stanca, indurerata sotie a lui Mihai, asezat la intrarea cetatii, aminteste acele clipe dramatice.
De la inceputul secolului al XVII-lea si pana la finele sale, cetatea a fost, cu unele mici intreruperi, resedinta a principilor Transilvaniei, sala Dietei, aflata la primul etaj, gazduind patru din adunarile tinute aici. Documentele vremii consemneaza ca la una dintre acestea a participat si o delegatie a domnului muntean Serban Cantacuzino.
Aspectul actual al cladirii se datoreste refacerilor si fortificarilor facute in decursul timpului. Astfel se aminteste ca in 1630 santul din jurul cetatii a fost largit si legat printr-un canal secret de raul Olt; totodata s-a construit un pod mobil la intrare, pentru ca in caz de pericol sa poata fi ridicat.
Cu trecerea anilor, magaziile si pivnitele de aprovizionare ale cetatii au devenit celule in care erau aruncati taranii iobagi razvratiti.
Astazi gazduieste Muzeul Tarii Fagarasului cu sectiile de istorie a orasului si a Tarii Fagarasului.

 plecarea spre Cincu
Din 1474 localitatea este numită „oppidum“ (târg), primind în 1586 dreptul de a ţine târg săptămânal şi două iarmaroace anual. 
Scaunul de Cincu devine  reşedinţă a judelui regal, regele Matia Corvin permiţând ca jumătate din locuitorii apţi de luptă în caz de război să rămână să apere fortificaţia, un drept asemănător primind înainte cei din Agnita.
Biserica cu hramul Sfintei Fecioare Maria este construită în prima jumătate a sec. al XIII-lea, fiind probabil cea mai mare bazilică romanică existentă într-o aşezare de sat săsească, ridicată pe o terasă care se înalţă cu aproximativ 20 de metri deasupra localităţii actuale.
Este o bazilică romanică cu 3 nave şi turn clopotniţă deasupra capătului de apus al navei centrale, dar şi cu o soluţie constructivă unică pentru Transilvania două turnuri care flanchează la est navele laterale, turnuri care, în decursul timpului, au fost demolate până la nivelul acoperişului. Victor Roth (Der Thomasaltar in der evangelischen Kirche zu Grosschenk) şi Halavats Gyula trasează construcţia edificiului în prima parte a sec XIII, Walter Horvath (Siebenburgisch-sachsische Kirchenburgen) şi George Oprescu (Bisericile-cetăţi ale saşilor din Ardeal) menţioneză că edificarea s-ar fi petrecut la cumpăna sec. XII, Erhart Antoni în Die Grosschenker Kirchenburg pledează pentru o datare în perioada 1200-1241, aşa încât până la invazia mongolă edificiul ar fi fost în mare parte finalizat. Nava centrală cu o înălţime de 12 m este de două ori mai înaltă decât fiecare dintre navele laterale. Modificarea construcţiei şi fortificarea bazilicii în primul sfert al secolului XVI a schimbat în mare măsură înfăţişarea ei iniţială aceasta putând fi reconstituită cu ajutorul numeroaselor indicaţii, între care materialele de construcţie diferite, în prima etapă fiind folosită piatra de carieră, iar la fortificare exclusiv cărămida.
Navele laterale erau luminate prin ferestre semicirculare dintre care s-au păstrat două pe partea sudică. Două alte ferestre erau localizate deasupra arcului triumfal în peretele estic al navei principale, vizibile astăzi doar din pod.
Cinci perechi de stâlpi dreptunghiulari poartă şase arcade semicirculare, ce despart nava centrală de colaterale, acestea continuând şi în dreptul turnului clopotniţă pe intradosul arcadelor existând o cornişă din placă dreptunghiulară şi dusină la naşterea arcurilor. Deasupra celei de-a doua arcade sudice a navei principale se păstrează singura fereastră biforă de factură romanică, despărţită fiind de o colonetă cu capitel a cărei înălţime era de 17 cm şi 15 cm lăţime. Decoraţiile se încadrează în stilul romanic târziu iar volutele prezintă asemănări stilistice cu decoraţiile portalului de vest de la Cisnădioara. Ferestrele bifore, 12 la număr corespundeau arcadelor navelor laterale şi au fost îndepărtate fie în perioada anilor 1522-1526 când biserica a fost supusă modificărilor gotice, fie în sec. XVIII cu ocazia construirii celor două balcoane ale colateralelor, folosite ca spaţiu de şedere a tineretului
Din pilonii centrali delimitată de imposte (bloc de piatră care sprijină un arc, o boltă) se deschidea către peretele exterior o boltă în cruce, astăzi păstrată doar în colaterala nordică.
Începutul fortificării bazilicii poate fi pus în legătură cu o indulgenţă papală acordată bisericii Fecioarei Maria din Cincul Mare, locuitorii au procurat probabil mijloacele necesare construcţiilor ce s-au terminat prin 1522 — dată menţionată într-o inscripţie din cor ca: „Alte Zahl" (dată veche).
În această perioadă biserica cunoaşte modificări substanţiale, tavanul de lemn al navei care reprezenta după perfecţionarea armelor de foc un permanent pericol a fost înlocuit printr-o boltă în leagăn cu reţea de nervuri din teracotă situată mai jos decât ferestrele romanice din navă, tăindu-se ferestrele gotice de pe latura sudică. În faţa pilonilor arcadelor semicirculare au fost construiţi pilaştrii care se îngustează în zona superioară din care pornesc nervurile boltei stelate. Când s-a trecut la boltire, absida romanică a fost dărâmată până la bază urmând construcţia unei abside cu 5 laturi pe vechea fundaţie romanică. Corul a fost înzestrat cu o boltă asemănătoare navei principale, în sistem stelat, sprijinită fiind pe console, a primit o galerie de apărare acoperită, sprijinită pe contraforţi, în partea superioară creându-se arcuri prin care putea fi turnată apă încinsă sau smoală.
Şi sub balconul orgii se găseşte o boltă cu nervuri din teracotă (lut). Pe bolta navei centrale se observă o inscripţie (HUIUS STRUCTURE MAFUERUNT WALENTINUS DELLENDORFFER ET IOANNES KACENDORFFER 1526) – (din Caţa adică), fiind una dintre puţinele menţiuni ale meşterilor ce au construit bolţile bisericilor din Transilvania. În peretele de nord al corului se realizează un tabernacol nişă cu decoraţie gotică târzie.
Se pare că în 1522 au fost începute lucrările de fortificare a bisericii, zidurile exterioare existând deja. În această perioadă s-a înălţat şi turnul de vest cu încă un etaj prilej cu care ar fi putut fi înzestrat şi cu o galerie de apărare. Se presupune că tot în acest an portalul vestic a fost zidit pentru sporirea siguranţei, intrarea fiind direcţionată spre portalul nordic şi sudic. Portalul de vest se păstrează astăzi doar în formă fragmentară (recondiţionat în anul 1970, ocazie cu care s-au redescoperit trei capiteluri). Primul capitel de pe partea sudică prezintă o decoraţie cu model de frunză şi un coş, modelul cu coş fiind regăsit şi la biserica din Rodbav în cadrul decoraţiilor portalului de vest. Modelul tip frunză se regăseşte în variantă asemănătoare şi la biserica din Cisnădie, făcând parte din aceeaşi tipologie. Al doilea capitel sudic prezintă un ornament în relief constituit dintr-un vas din care se înalţă o plantă. Portalul denotă similitudini cu cele din Cisnădie şi Cisnădioara.
Turnul de vest, care avea şi funcţia de donjon, are latura de 11,6m, grosimea medie a zidului este de 3m, având la parter o hală deschisă către cele 3 nave. Avea 5 etaje, din zona colateralelor, în grosimea zidului vestic, două scări înguste urcau până la primul nivel, astăzi fiind zidite în zona inferioară. Al doilea nivel deţinea şi el un balcon vestic boltit din perioada romanică. Pe exterior la nivelul celui de-al doilea cat, turnul era decorat cu o friză cu arcatură romanică, unită cu lesene, (profil vertical folosit pentru structurarea faţadelor bisericilor romanice, fiind unite în partea superioară de frize cu arcaturi) pe partea sudică această friză păstrându-se încă.
O paralelă în ceea ce priveşte modul de decorare a turnului din Cincu, este turnul de sud din Drăuşeni, acelaşi motiv fiind întâlnit şi pe absidele domului din Alba Iulia şi într-o perioadă mai târzie la corul bisericii Bartolomeu din Braşov.
Turnul a fost gândit de  la început ca clopotniţă şi a fost înzestrat cu un acoperiş piramidal scund. La nivelul 5, orificii acustice permit transmiterea sunetului clopotelor, deasupra aflându-se mecanismul ceasului. Acoperişul ascuţit al turnului este prevăzut cu 4 turnuleţe în colţuri. În partea de E a colateralelor se găsesc urme a 2 turnuri iniţial cu două sau trei etaje, a cărui spaţiu de la parter a fost folosit probabil ca şi capele, turnuri care au fost demolate până la nivelul acoperişului actual. Nivelurile inferioare ale acestor turnuri sunt boltite în cruce. La turnul de V se adaugă încă un nivel cu drum de strajă. Alte turnuri care amintesc de cele din Cisnădie şi Cincu se află la Cristian, Avrig, Săcădate, Şomartin şi Hozman.
Biserica era împrejmuită cu două ziduri de apărare, având 9 turnuri de apărare, 5 dispuse pe aliniamentul primei centuri, în vreme ce celelalte pe a doua centură. Astăzi se mai păstrează doar în partea sud-vestică turnul ce a împlinit rolul de primăria veche, cele două caturi superioare ale clădirii au fost folosite în sec. XIX drept încăperi pentru şcoală şi locuinţe.  Fortificaţiile din jurul bisericii au fost distruse după 1894.
Ca inventar, în biserică se află piatra funerară sculptată a preotului Paul Whonnerr, decedat la 20 martie 1639. În peretele nordic al corului se află o nişă sacramentală (tabernacol) aparţinând sec. XVI, închisă cu un grilaj compus, a cărei uşiţe sunt decorate cu trandafiri şi crini având în partea centrală un arc frânt care se înalţă într-un fleuron.
În 1722, Madona cu Pruncul de la un altar de dinainte de Reformă este donat guvernatorului Transilvaniei, Sigismund Kornis. Actualul altar reprezentând Necredinţa Apostolului Toma, a lui Vincencius din Sibiu, altar pictat iniţial pentru comunitatea din Moşna, este cumpărat de la aceştia cu suma de 35 de guldeni. Astăzi, sub acest panou se găseşte o predelă mai veche cu Adoraţia Magilor, iar deasupra sa o lunetă cu reprezentarea Sfântului Cristofor. Altarul este completat de 5 medalioane şi vrejuri de factură baroc, realizate în sec. al XVIII-lea, atunci când acesta a fost adus în biserică. În cor se păstrează strane gotice târzii. Amvonul renascentist, datând din 1649, este bogat decorat cu reliefuri din lemn. Cristelniţa, cutia milei, stranele breslelor şi epitafurile sunt de factură barocă. Orga clasicistă a fost ridicată în 1905.
Deosebit de interesante sunt lăzile numite „Stollentruhen”, care s-au păstrat la Brădeni, Movile şi Cincu. Aceste lăzi, lucrate destul de grosier, dar dăltuite şi pictate cu măiestrie, sunt piese de mobilier specifice cetăţilor bisericeşti din Valea Hârtibaciului şi zonei Târnavelor, şi au servit mai ales pentru păstrarea pieselor de îmbrăcăminte, dar şi a alimentelor.
Cel mai vechi document în care este atestată existenţa unei orgi la Sibiu, este datat 1330, iar magistrul Valentin Kraus din Braşov aminteşte, într-o scrisoare adresată umanistului vienez Conrad Celtes (1499), de o orgă în localitate ce nu are egal. La Sighişoara, orga este amintită în 1511, iar la Biertan, în 1526. În 1568, la Bistriţa, vechea orgă a fost înlocuită cu una nouă, compusă din mai multe subansambluri, biserica din Hosman fiind înzestrată în 1594 cu un asemenea instrument, apoi Cincu, în 1616, Merghindealul, în 1618, Moşna, în 1650, iar Bălcaciu, în 1681. Dar, cele mai multe localităţi au primit orgi abia la cumpăna dintre veacul al XVII-lea cu cel de-al XVIII-lea.






La un localnic, dupa vizitarea bisericii fortificate, o gustare rece si un pahar cu tuica vor incheia  ziua inainte de intoarcerea la Sibiu.






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu